Un atac de panică este o experiență intensă de frică sau anxietate, caracterizată printr-un episod brusc și copleșitor de senzații fizice și emoționale. Acesta poate apărea fără o cauză evidentă sau poate fi declanșat de factori specifici. Deși atacul de panică nu este periculos în sine, simptomele sale pot fi alarmante și copleșitoare, uneori dând impresia că persoana în cauză suferă un atac de cord sau că își pierde controlul asupra propriului corp.
Care sunt simptomele unui atac de panică?
Un atac de panică poate include o serie de simptome fizice și emoționale, care apar brusc și ating un vârf de intensitate în doar câteva minute. Iată câteva dintre cele mai comune simptome:
Palpitații și bătăi rapide ale inimii – Persoanele pot simți că inima bate mult mai repede sau mai tare decât de obicei.
Senzație de sufocare – Adesea, cei care au un atac de panică pot simți că nu mai pot respira corespunzător sau că le lipsește aerul.
Transpirație excesivă – Transpirația poate apărea brusc, chiar dacă nu există o cauză externă aparentă (cum ar fi căldura).
Tremurături sau furnicături – Uneori, persoanele resimt tremurături sau furnicături la nivelul mâinilor, picioarelor sau în alte zone ale corpului.
Senzație de amețeală – Amețeala, dezechilibrul și confuzia sunt simptome comune care accentuează senzația de pierdere a controlului.
Greață și disconfort abdominal – Stomacul poate reacționa cu senzație de greață, senzație de gol în stomac sau disconfort.
Frisoane sau valuri de căldură – Corpul poate resimți valuri de căldură sau senzația de frig, adesea trecând de la o senzație la alta.
Teama de moarte sau de pierdere a controlului – Una dintre cele mai tulburătoare manifestări ale atacului de panică este senzația că se apropie o nenorocire sau că persoana ar putea să moară sau să-și piardă mințile.
De ce apare un atac de panică?
Atacurile de panică apar, de obicei, atunci când corpul intră într-o stare de „luptă sau fugă” (fight-or-flight), chiar și fără un pericol real. Această stare este o reacție a sistemului nervos care pregătește corpul să facă față unei amenințări, reale sau percepute. În cazul unui atac de panică, această reacție se declanșează fără un motiv evident, dar poate fi influențată de factori precum:
Stresul cronic – Tensiunea acumulată în timp poate duce la o sensibilitate crescută față de anxietate și poate declanșa atacuri de panică.
Traumele emoționale – O experiență traumatică poate face persoana vulnerabilă la atacurile de panică, mai ales atunci când întâlnește situații sau amintiri asociate cu trauma.
Factorii genetici – Studiile sugerează că atacurile de panică și tulburările de anxietate pot avea o componentă ereditară.
Consumul de substanțe stimulante – Cofeina, nicotina și alte substanțe pot amplifica starea de anxietate și pot declanșa simptome similare atacurilor de panică.
Dezechilibre chimice la nivelul creierului – Unii cercetători cred că modificările în nivelul neurotransmițătorilor, cum ar fi serotonina și dopamina, pot contribui la predispoziția pentru atacuri de panică.
Tipuri de atacuri de panică
Atacuri de panică neașteptate – Acestea apar brusc și fără un factor declanșator evident.
Atacuri de panică provocate de situație – Acestea apar de obicei atunci când persoana se confruntă cu o situație specifică care declanșează anxietate (de exemplu, teama de spații închise, cum ar fi lifturile).
Atacuri de panică anticipative – Acestea se declanșează atunci când o persoană se așteaptă la o situație stresantă, deși acea situație nu s-a întâmplat încă.
Diferența dintre un atac de panică și o tulburare de panică
Un atac de panică este un episod izolat de frică intensă, în timp ce tulburarea de panică este o afecțiune care implică atacuri de panică recurente și o teamă constantă de apariția unui nou episod. Tulburarea de panică afectează calitatea vieții și poate determina persoana să evite anumite locuri sau activități.
Ce se poate face pentru a gestiona atacurile de panică?
Gestionarea atacurilor de panică poate începe cu o serie de strategii de calmare, cum ar fi respirația controlată, tehnicile de mindfulness și relaxarea musculară. Este esențial ca persoana să înțeleagă că atacurile de panică nu sunt periculoase și să învețe să își recapete controlul asupra respirației și gândurilor.
Tratament și suport
Pentru cei care se confruntă des cu atacuri de panică, consultarea unui specialist în sănătate mintală este esențială. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este una dintre cele mai eficiente metode de tratament, ajutând pacienții să recunoască și să modifice tiparele de gândire care contribuie la atacurile de panică. Medicamentele antianxietate și antidepresivele sunt, de asemenea, folosite în unele cazuri.
Concluzie
Atacul de panică este un episod intens și copleșitor, dar nu este o amenințare pentru viață. Înțelegerea cauzelor și simptomelor poate ajuta la gestionarea atacurilor și la obținerea sprijinului necesar. Chiar dacă atacurile de panică sunt dificile, cu ajutorul unor tehnici de calmare și al tratamentului potrivit, ele pot fi controlate și, în timp, diminuate ca frecvență și intensitate.
Sunteti in cautarea unui psiholog din Iasi? Apelați la un psiholog sau la un psihoterapeut bun din Iasi!
Dacă aveți nevoie de un psiholog sau de un psihoterapeut din Iasi, pentru a urma ședințe de psihoterapie sau consiliere psihologica, psiholog Iasi Simona Curelaru vă oferă susținere și îndrumare, în rezolvarea problemelor cu care vă confruntați.